joi, 2 aprilie 2009

Supradoză de vise***


Tu știi ce pierzi, dar te ferești ca să mă ai pentru că ești conștient că nu-mi poți face față. Sunt un tot unitar și sunt prea bună pentru tine. Ești un fraier că nu-ți asumi niciun risc. Toți sunteți fraieri, toți vă găsiți câte o blondă pe care s-o manipulați. Nu sunteți bărbați! "A fi bărbat" e o expresie; "bărbat" e un cuvânt și nimic mai mult. Voi doar existați și respirați aerul nostru, noi aspirăm la mai mult.
Tot ce auziți credeți că e adevărat. Vă înșelați! Nu sunteți bărbați!

Și citești ce-am scris... am scris ce-am simțit... și tot n-ai să înțelegi ce-am gândit și o să-mi spui că nu mă recunoști; când TU și TU... și chiar și TU, de fapt, nu mă cunoști! Sunt EU aceea pe care o vrei, sunt o Afrodită pe care nu poți s-o atingi... sunt ceea ce nu poți tu să ai. Cât de mult pierzi. Și pierdeți și vremea pentru lumi cosmice.

Sunt o stea, sunt prea departe. Mă poți vedea, dar nu mă poți atinge. Doar un Zeu sau un Luceafăr mă poate ridica la cer. Sunt din lumea astrelor - sunt o stea norocoasă care biruiește printre alte mapamonduri.

Adun visele mele într-un sarcofag cu amintiri... le ascund de voi să nu le judecați, să nu le ruinați!

Un comentariu:

Anonim spunea...

Superbe versuri, toata stima si respectul. Numai sper sa nu bata apropouri la mine. :) Pup and take care. Spidy