sâmbătă, 4 aprilie 2009

Schimb stări de spirit și-aștept să se-ntâmple ceva...


Alerg, fug, evadez, dispar, m-ascund... Nu știu de cine și de ce. Să fie oare vorba de o rușine a trecutului sau o spaimă a viitorului? Poate încep să mă schimb și nu pot să mă accept într-o altă postură. Dar sunt eu, aceeași! Sunt stări care mă cuprind și mă depășesc, e un fior de nesiguranță care mă îngrozește, e întuneric în miile de idei pe care le-aș putea răzbate... nu fac nimic. Pierd vremea ca de obicei și din când în când mai iau o carte și o răsfoiesc ca să nu mă apuce depresia sau să mă gândesc la fel și fel de alte lucruri care mă dor. Ocolesc intențiile mele prin așteptarea altei zile. O zi ce ar putea însemna ceva, o zi ce-ar putea releva persoana mea.
Aștept să vină 1Mai!
Aștept să revăd oamenii dragi!
Aștept să mă pălească vântul în față!
Aștept să-mi răsfrâng pantalonii, să-mi fac curaj și să intru în apă!
Aștept să mă spăl de monotonie, să calc nisipul umed și rece!
Aștept să ajung la mare! :D
_____________________________________________________________________
Eu aștept și aștept... Căluțul mă așteaptă și el! Dar vă așteaptă și pe voi...

joi, 2 aprilie 2009

Supradoză de vise***


Tu știi ce pierzi, dar te ferești ca să mă ai pentru că ești conștient că nu-mi poți face față. Sunt un tot unitar și sunt prea bună pentru tine. Ești un fraier că nu-ți asumi niciun risc. Toți sunteți fraieri, toți vă găsiți câte o blondă pe care s-o manipulați. Nu sunteți bărbați! "A fi bărbat" e o expresie; "bărbat" e un cuvânt și nimic mai mult. Voi doar existați și respirați aerul nostru, noi aspirăm la mai mult.
Tot ce auziți credeți că e adevărat. Vă înșelați! Nu sunteți bărbați!

Și citești ce-am scris... am scris ce-am simțit... și tot n-ai să înțelegi ce-am gândit și o să-mi spui că nu mă recunoști; când TU și TU... și chiar și TU, de fapt, nu mă cunoști! Sunt EU aceea pe care o vrei, sunt o Afrodită pe care nu poți s-o atingi... sunt ceea ce nu poți tu să ai. Cât de mult pierzi. Și pierdeți și vremea pentru lumi cosmice.

Sunt o stea, sunt prea departe. Mă poți vedea, dar nu mă poți atinge. Doar un Zeu sau un Luceafăr mă poate ridica la cer. Sunt din lumea astrelor - sunt o stea norocoasă care biruiește printre alte mapamonduri.

Adun visele mele într-un sarcofag cu amintiri... le ascund de voi să nu le judecați, să nu le ruinați!