Enjoy it!

Algoritm de calcul al pensiei

2010-05-11T13:38:00.002+03:00

Alta chestie

Este scoaterea la pensie

Astazi esti functionar

Insa maine pensionar.

Poate te intereseaza

Pensia cum se calculeaza.

Ei, uite cum se calculeaza:

Din 35 de ani servici

Care vor fi socotiti

Scazi primii ani de scoala

Si absentele de boala,

Zilele de sarbatoare,

Orele suplimentare,

Plus un an si patru luni.

Tragi o linie si aduni.

Pe urma imparti la cinci, apoi

Ce-ti da inmultesti cu doi,

Scazi anul cand te-ai nascut,

Adaugi tot ce-ai scazut

Si la cifra ce-a iesit

Pui un zero la sfarsit.

Anii pentru insurati

Se vor socoti dublati

Adica ani de razboi

Socotind ca-n vremea asta

Te-ai razboit cu nevasta.

La totalul obtinut

Pui trei zero l-anceput

Scazi ani de celibat

Ridici restul la patrat

Si-astfel intr-o prima faza

Aflii sumele de baza.

Apoi le extragi la toate

Radacinile patrate

Si la suma dobandita

Aplici cota cuvenita,

Care nu trebuie sa fie

Mai mare de 5 la mie.

Din suma ramasa bruta

Scazi 4 si 8 la suta

Trei la mie la pompieri,

Impozitul pe averi.

Supracota respectiva,

Taxele pentru coliva,

Cinci la suta pentru dric,

Pe urma nu mai scazi nimic.

Din totalul rezultat

Versi doua treimi la stat

Si restul ti se cuvine

Nu stiu daca ma exprim bine!

Constantin Tanase - actor si cupletist roman

(n. 5 iulie 1880 - d. 29 augustt 1945)

Viitor prezent

2009-11-16T00:31:00.002+02:00

Vin fiert, scorțișoară, lămâie, ceai de rooibos, sarmale, cozonac, nuci, mere, portocale, brad, lumânări, Coca Cola...

Miroase a iarnă și aștept cu nerăbdare să vină Crăciunul!

In memoriam - Michael Joseph Jackson

2009-06-28T23:21:00.013+03:00

Michael Jackson (1958-2009)
The King of Pop

http://www.michaeljackson.ro/history/

Hai acasa, hai cu mine! .. dar mai bine nu.. :))

2009-06-28T22:25:00.006+03:00

Proaspat ajunsa acasa si (cum nu se putea mai rau) casa pe dos intoarsa... cine m-a pus oare sa ma intorc de la Timisoara? Haida draga, nu te mai plange!.. Tot degeaba.. Parca imi pare rau ca am lasat chirvaitz-urile cu fetele de fiecare noapte (care se intindeau pana dimineata in zori de zi) pentru o saptamana de pierdut vremea in micul orasel.. hmm.. dar apropo de asta: datoria de student m-a tinut mai bine de 1 luna jumate numai in TM - cu caldura mare, practica, grile si restante.. da' a venit si vacanta cu sageata de Cimisoara [reforumlare dupa - A venit vacanta cu trenu' din Franta!]. Nu-ti vine sa crezi cate stiri de ultima ora ..(asta ca sa nu deviem din limbajul jurnalistic).. mari schimbari pe teritoriul municipiului Sebesec!!
Cea mai mare schimbare si cea mai evidenta: rute ocolitoare, semne de circulatie aiurea localizate, sensuri unice peste tot.. si pt asta, traficul tot nu s-a fluidizat! Pai dom'le primar Magarel Galbenel, ce ne facem?
In rest numai barfe: nunta si-n vecini, nunta si la varu' Aurelian; vecina nu trece clasa din cauza absentelor, frate-su nu mai umbla cu pocaita; la noi in casa zarva mare [termopanee, termopaneee.... si spoit de pereti..]
Aoleu! Pare-mi-se ca de secole n-am mai dat buzna prin partile astea dezgustatoare in care toti stiu ce faci si nimic nu e bine atunci cand incerci ceva nou! Si iata cum in cateva zile m-am molipsit de o supradoza de irascibilitate.. Nimic nu mai e bun, nimic nu-mi mai convine.. Vreau verile-n-apoi!

^postare întârziată^

2009-05-13T15:12:00.002+03:00

Au trecut aproape 2 săptămâni de când am sărbătorit "Ziua Muncii" lenevind pe plajă. Practic nici nu știu de ce 1Mai Muncitoresc este zi liberă dată de Minister, când normal ar fi ca în acest început de lună să depunem cel mai mare efort (fizic/intelectual), să ne testăm potențialul, să cinstim munca. Doar așa spune și o vorbă din popor: Munca e brățară de aur!. Oare chiar așa să fie? ... greu de crezut asta, mai ales că generațiile tinere vor răsplată și bonus-uri pentru că reușesc să facă nimic. Și să mai zică cineva că noi, aștia din '89 încoace, nu știm să apreciem timpul pe care-l avem la dispoziție!? ... să rămână doar părerea lor că pe noi nu ne intereseaza. Oricum o s-o scoatem cumva la capăt pentru că noi știm cel mai bine ce-i bun și ce-i rău pentru țărișoara noastră.
Revenind la ale mele, nici eu nu sunt mai presus. Toată lumea așteaptă să mai vadă o chetie postată pe blog. Dar după un așa 1Mai...
Cine crede că o zi are 24 de ore, se-nșeală. Ziua de 1Mai, de exemplu, durează pentru unii dintre noi un week-end întreg. Și mai sunt ceva zile în cursul anului care se prelungesc și se întind până la o altă zi cu motiv de sărbătoare. Doar românul e inventiv, petrecăreț.. ce mai, are toate calitățile. Și cum, de altfel, sunt mândră că sunt româncă, am facut-o și eu lungă și lată ziua de 1Mai. Ar fi fost urât să fiu eu excepția de la regulă... și-așa am rămas cu starea de sevraj până acum vreo 2 zile și încă continui să cred că sunt în vacanță. Deja am neuronii plictisiți la maxim și nu-mi mai trece nimic prin cap. Nici prea multă relaxare nu face bine omului. Am ajuns să mă debarasez de tot . Intenții aș avea; dar până a duce un lucru la capăt... e cale lungă, dom'le! Nu știu cum să fac să mă mai mobilizez în stânga și în dreapta. Vreau să scap de aplatizare, să fug de mediul ăsta pe care nu mai dau 2 bani. Parcă nu mai am nevoie de nimic din ceea ce am; vreau altceva; vreau să schimb ceva...
Aaa... da... Apropo de asta - după multe predici și morale ținute pe degeaba cum că fumatul nu ajută la nimic, ci mai degrabă strică..., iată că am ajuns și eu la o concluzie înțeleaptă: să încerc măcar o perioadă să mă las de țigări. A trecut 1 săptămână de când nu mi-am mai afumat plămânii... și efectele nu au întârziat să apară. Și-așa m-au obosit sesizările multora cum că aș fi slăbit cam mult în ultima vreme. Și nu contest asta! Gura lumii adevăr grăiește!! ... acum o frec toată ziua mâncând și, pe de-asupra, nici banii nu se mai duc în vânt. Ăsta ar fi un lucru bun pe care am reușit să-l fac în ultima vreme...
În rest, sufăr de aceelași sindrom indolentis (ca mulți alții), tratat cu FUKITOL. Când deja vezi că nu-ți mai pasă de nimeni și de nimic - chiar și de tine, parcă îți vine să-ți bagi picioarele în tot și să aștepți să se-ntâmple ceva, plecând de la premisa "Totul vine de la sine!".

Așa-i cel mai bine!!!

Schimb stări de spirit și-aștept să se-ntâmple ceva...

2009-04-04T22:06:00.004+03:00

Alerg, fug, evadez, dispar, m-ascund... Nu știu de cine și de ce. Să fie oare vorba de o rușine a trecutului sau o spaimă a viitorului? Poate încep să mă schimb și nu pot să mă accept într-o altă postură. Dar sunt eu, aceeași! Sunt stări care mă cuprind și mă depășesc, e un fior de nesiguranță care mă îngrozește, e întuneric în miile de idei pe care le-aș putea răzbate... nu fac nimic. Pierd vremea ca de obicei și din când în când mai iau o carte și o răsfoiesc ca să nu mă apuce depresia sau să mă gândesc la fel și fel de alte lucruri care mă dor. Ocolesc intențiile mele prin așteptarea altei zile. O zi ce ar putea însemna ceva, o zi ce-ar putea releva persoana mea.
Aștept să vină 1Mai!
Aștept să revăd oamenii dragi!
Aștept să mă pălească vântul în față!
Aștept să-mi răsfrâng pantalonii, să-mi fac curaj și să intru în apă!
Aștept să mă spăl de monotonie, să calc nisipul umed și rece!
Aștept să ajung la mare! :D
_____________________________________________________________________
Eu aștept și aștept... Căluțul mă așteaptă și el! Dar vă așteaptă și pe voi...

Supradoză de vise***

2009-04-02T12:30:00.002+03:00

Tu știi ce pierzi, dar te ferești ca să mă ai pentru că ești conștient că nu-mi poți face față. Sunt un tot unitar și sunt prea bună pentru tine. Ești un fraier că nu-ți asumi niciun risc. Toți sunteți fraieri, toți vă găsiți câte o blondă pe care s-o manipulați. Nu sunteți bărbați! "A fi bărbat" e o expresie; "bărbat" e un cuvânt și nimic mai mult. Voi doar existați și respirați aerul nostru, noi aspirăm la mai mult.
Tot ce auziți credeți că e adevărat. Vă înșelați! Nu sunteți bărbați!

Și citești ce-am scris... am scris ce-am simțit... și tot n-ai să înțelegi ce-am gândit și o să-mi spui că nu mă recunoști; când TU și TU... și chiar și TU, de fapt, nu mă cunoști! Sunt EU aceea pe care o vrei, sunt o Afrodită pe care nu poți s-o atingi... sunt ceea ce nu poți tu să ai. Cât de mult pierzi. Și pierdeți și vremea pentru lumi cosmice.

Sunt o stea, sunt prea departe. Mă poți vedea, dar nu mă poți atinge. Doar un Zeu sau un Luceafăr mă poate ridica la cer. Sunt din lumea astrelor - sunt o stea norocoasă care biruiește printre alte mapamonduri.

Adun visele mele într-un sarcofag cu amintiri... le ascund de voi să nu le judecați, să nu le ruinați!

Posibilitatea Imposibilitățiilor!

2009-03-31T16:50:00.004+03:00

Promisiunea e promisiune și trebuia să-mi respect cuvântul care l-am dat. E onoarea mea să cred că a venit momentul să-mi sacrific timp pentru ceva ce-am promis. E și bucuria ei că am onorat-o cu prezența. Am fugit dintr-un colț de lume să-mi revăd nevasta. Alții fug de consoartă să-și recapete libertatea. Nicidecum nu e o situație ca a voastră.. [am spus-o și o s-o mai spun] .. Eu vin să respir iubire, iubirea ei necondiționată… și nu mă sufocă cu ea; mă lasă să mă eliberez de tot. Liberatatea mea o regăsesc în ea. Când sunt cu ea: gândesc liber! mă exprim liber! mă simt liberă! Suntem NOI exact așa cum suntem!

Și ce dacă trebuie să răzbat 6 ore ca să ajung la ea? Și ce dacă nu am bani? Și ce dacă restul lumii nu știe nimic de mine, ce fac și unde sunt? Și ce dacă plec în căutarea a ceva mai bun? Nimic nu contează, decât EU și TU…

Am ajuns să cred că pentru alții tu ești imposibilitatea lor, iar eu te am… Câți vor crede că imposibilul poate deveni posibil? [Important e să crezi.] Am avut norocul să te știu la femme possibile doar pentru mine. Sunt o norocoasă că te am pe tine!

Nebunia culorilor, roșul aprins al dragostei, o joacă de copii și câteva poze care să imortalizeze momentul – o artă fără de lege. Atingerea fină a trupului, parfum afrodisiac – dementă plăcere. Nu trebuie să faci nimic deosebit să te simți mai bine ca altădată; trebuie să trăiești așa cum știi mai bine să o faci!

Și stateam in pat întinse și ne îmbatam cu vorbe… timpul trece, noi zâmbim. Fumăm niște “penale”… și râdem. Într-o singură zi schimbăm anotimpuri, odată cu stările noastre: ninge! plouă! soarele iese! Am înghețat la ultimele noutăți ce mi le-ai spus, am plâns cu lacrimi de fericire când toleram glumele celorlalți, zâmbeam atât de infantil când spuneam: “Mai e o lună până de 1Mai!” Cream scenarii pentru o poveste cu final tragic pentru seminarul de vineri… și totul pentru încă o zi împreună. Orele fixe sunt dovadă de iubire! Nu există un timp pentru noi… existăm noi pentru a făuri posibilități și să ruinăm ce alții au numit destin.

Istoria se repetă! Se putea să nu las ceva ca amintire în locurile prin care am fost?

… e grea încercarea lui să intuiască ce sunt și ce vreau de fapt. Nici eu nu bănuiam înainte cu câteva ore ce-aș fi intenționat să fac. [Imprevizibil!]

Irezistibil de insistent, s-a întâmplat. Să fie doar o coincidență sau e o revelație a spațiilor? De ce apare un nou „B” la început de cuvănt, în șirul de experiențe neprevăzute? Tu nu știai asta, dar poate era un loc al conspirației între tine și mine. [Favorabil de altfel!]… sau poate nu am reușit să trec de al 2-lea prag. Dar ai fost un număr bun. Vroiai cu stăruință să-ți spun că ești special. Nu, nu ești! Eu te-am facut să te simți special pentru că am fost cândva acolo, lângă tine.

Nici tu nu ești acela căruia îi proiectez un plan… nu te cunosc în detaliu să-ți pot zidi aspirațiile. Dar ai fost! Poți să-mi spui orice, poți să speri, dar nu lega astea într-o perspectivă de viitor. Poți să-mi rămâi recunoscător că ți-am îngăduit ceva din propriul ritm. [Memorabil!] Ai beneficiat de disponibilitatea mea și-am contopit fracțiuni de sălășluire și-am facut din singular, un noi!

Un altfel de sfârșit de lună, un altfel de sfârșit de Martie! Un nou început!

($)

2009-03-22T10:37:00.003+02:00

Sinceră să-ți fiu...

"Sincer" e un simplu cuvânt. Atunci când îl rostești poate nici nu te gândești cât de sincer e. E atât de pur! Oare ce vrea să însemne în esența lui?
L-am descompus: sincer=s in cer
L-am tradus: s(=sus), in(=în) și cer; adică sus în cer.
Așa e! Cine e sincer, spune adevărul; și cel fără de păcat ajunge în Rai (sus în cer)! E atât de simplu și atât de greu să fim sinceri cu noi. Și dacă cu noi nu suntem, restul lumii nici nu ne bănuiește suflul pe care ni-l dăm pentru ei.
* Sinceră să fiu eu cred că nu ești sincer pentru că adevărul e o minciună în care credem.
** A fi sincer cu ceilalți înseamnă a fi, în primul rând, cu tine.
*** Sinceritatea e un monument spiritual.
**** Sincer înseamnă să ai mâinile reci și sufletul cald.
***** Sinceritatea e jumătatea din adevărul plauzibil.
****** Ești sincer atunci când îl privești pe cel de lângă tine în ochi, și fără să răstești o șoaptă, el înțelege mesajul.

...tu ești sincer?

8 Martie!

2009-03-09T23:29:00.002+02:00

De ce 8 Martie și nu altă zi? De ce trebuie să existe doar o zi a noastră? De ce să ne simțim femei doar o data pe an?
Femeia e femeie. Ea trebuie iubită zi de zi, în fiecare zi mai mult.. Nu trebuie să te mulțumești doar cu o floare pe care ți-o dă el.. Trebuie să crezi că în fiecare femeie e o floare - frumusețea și parfumul ei te îmbată doar cu o privire către trupul ei. Nu m-am simțit cu nimic mai specială ieri, dar azi m-am simțit eu. Mă iubesc pe mine pentru ceea ce sunt și știu că niciun el nu mă va schimba. Pentru că nu vreau. Tot ce fac, fac pentru mine. Mă bucur de ceea ce-mi pot oferi eu.. [Și mă iubesc cu milă și cu groază/ Tot ce-i al meu mi se cuvine mie] .. Și când va veni acel moment, nu vreau o floare de la tine.. vreu iubire.. vreau sa-ți fiu eu regina nopții în orice moment al zilei. Sunt EU, sunt FEMEIA care-mi calc umbra.. Mă cert cu tine pentru că pentru mine, eu sunt perfectă. Nu vreau nimic altceva, nu aștept o schimbare in viața mea. Mă iubesc pentru ceea ce sunt. Iubesc femeia din mine și-mi spun La Mulți Ani și azi și mâine.. O merit din plin!

1 Martie

2009-03-01T20:27:00.002+02:00

Vine, vine primăvara!

Un mărțișor, un ghiocel, o raza de soare.. O zi ca oricare alta, nimic special și touși o zi unică. Mă trezesc târziu după miezul zilei, deschid ochii și mă uit pe fereastră - un cer albastru, un soare vesel! Imi pare rău că mi-am pierdut atâta timp dormind și nu m-am trezit în zorii dimineții să-mi beau cafeaua, să fumez o țigară și să tremur de plăcere că a început o nouă zi inocentă... și a sosit din nou anotimpul florilor și-al zorilor. Mă simt mai bine ca niciodată.. am primit primăvara in suflet și iubesc și vă iubesc! Vreau să cred ca de azi toată lumea e mai bună... vreau sa umblu pe străzi aglomerate să văd zâmbete radiind de fericire... să vad ochi senini... să simt mirosul încredrii... să aud liniștea din fiecare. Vise și speranțe deșarte!

E și trist! Mi-aduc aminte că acum 4 ani, plângeam... și nu de fericire; îmi pierdusem primul telefon - un alcatel gri, pătrățos, fără suntete polifonice și ecran colorat, care probabil peste ceva timp nu mai era de nicio treabă.. dar era al meu și era primul și îl vroiam înapoi. Nicio șansă să-l găsesc printre atâția oameni.. Și de unde să-mi fi dat eu seama cine era spărgătrul de buzunare!? Netrebnicu' de el! M-a lăsat pentru un altu și un altu și un... altu. Prima mea dragoste. N-o să-l uit niciodată!

Multe semne de întrebare.. [cred în misterele trecutului și sper la nimicul imposibil al viitorului]

2009-03-01T19:13:00.003+02:00

Întrebări fără răspuns?

De ce negăm că înaintea noastră nu ar fi putut exista o omenire cu un grad mai mare de inteligență ca a noastră sau cel puțin egal? De ce să nu credem că au existat și alți precursori care au întemeiat lucruri pe care noi le considerăm în ziua de azi inovatoare? Trebuie să înțelegem că Pământul este o planetă care dispune de toate condițiile pentru geneza unor ființe dotate cu inteligență - homo sapiens. De ce ar fi nevoie de mii și milioane de ani pentru a se ajunge la o asemenea performanță? E cert că au existat și înaintea noastră asemenea populații care au învrășbit Terra cu fel și fel de idei; dar totul are un început, totul are un minus și un plus. Pornind de la ideea că omul a fost conceput din țărână și în țărână se va întoarce, putem sa presupunem că și pe scara evoluției există o involuție_la început nu știm nimic, dar ne zbatem din răsputeri să ne ajutăm pe noi și pe urmașii noștri; creăm noi tehnici și-apoi ne lăsăm dominați de tehnologie fără să ne mai strofocăm prin minimul de efort depus, pentru a excela. E la fel ca și în viață: ne naștem neștiutori, învățăm să vorbim, să citim, să scriem... apoi începem să îmbătrânim, să uităm și murim.

Toate au un circuit și un flux continuu...

De ce n-ar exista mai multe etape ale omenirii? De ce să nu credem într-o omenire invincibilă? De ce să nu credem că avem mai multe șanse? De ce să nu credem în ideea de a supraviețui în mai multe și alte planuri cosmice? De ce să nu credem în reîncrnare? De ce să nu rămânem cu speranța că D-zeu ar oferi egalitate tuturor și vom putea trăi, cel puțin, atâtea vieți, câte statuturi și etnii există pe acest pămant?

Adevărul? Cine-l deține?

...dovezile cu privire la adevăr izvorăsc întotdeauna din doctrina esențială a fiecărei religii. De aici rezultă faptul că gândim și credem în spiritul unei concepții viciate, în care suntem educați încă din copilărie. Fiecare generație a trăit și trăiește cu convingerea că este singura care deține adevărul. Cre este în fond scopul și ținta vieții? Să crezi în adevăr sau să-l cauți? În cel mai bun caz poți să crezi în el. În concluzie, cel care pornește efectiv în căutarea adevărului nu are dreptul să respingă ipoteze noi sau îndrăznețe, dar nedovedite, numai pentru că ele nu se potrivesc felului său de a gandi sau a crede.

Nu este vina noastră... și totuși este!

Nu este vina noastră dacă în univers sunt milioane de planete... Nu este vina noastră dacă coiful statuetei japoneze de la Takomai, veche de milenii, ne-a pus în fața unui sistem modern de închidere și a unor izvoare... Nu e vina noastră dacă piatra sculptată de la Palenque există... Nu e vina noastră dacă navigatorul Piri Reis nu și-a ars vechile sale hărți... Nu e vina noastră dacă vechile izvoare scrise și legendele omenirii prezintă atâtea fantasmagorii... ...și totuși noi suntem vinovați că, deși, cunoscând toate acestea, nu le-am acordat importanța cuvenită și nici nu le-am privit cu suficientă seriozitate. Omul are în fața sa un viitor grandios, care va depăși chiar și trecutul său atât de măreț. Cercetările spațiale și prospectarea viitorului trebuie să ne dea curajul să atacăm proiectele care par nerealizabile. De pildă, proiectul unei cercetări convergente a trecutului, care să scoată la lumină valori neglijateș mărturii ale trecutului care, confirmate o dată pentru totdeauna, beneficiind de încrederea deplină acordată faptelor reale, să pună într-o lumină nouă istoria umanității. Pentru binele viitoarelor generații.

[pentru înțelegerea enigmelor nedezlegate ale trecutului, recomand o carte care merita citită - Amintiri despre viitor, Erich von Daniken]

23 (part. 2)

2009-02-24T15:49:00.002+02:00

24 Feb 2009 și al 23-lea pierce! Același cercel, aceeași tehnică și încă o gaură... Shbang!! I'm lovin' it! [:x:X:x]

23 (part. 1)

2009-02-24T15:31:00.002+02:00

Cluj, supradoză de cafele și țigări
Intâlnire de gr. 1 și 2 (cu nevasta și amanta J))
Hașdeu (căminu 3, et. 2, camera 66)
Puzzle_Roland Garros_La Gazette_Hard Rock Cafe_Speed
Lipsă siprid de observație [nici un pic de apreciere și rapiditate (atât de aproape; 3cm; și nu fac poc) am avut noroc – WHS’u intact]
Stress, adrenalină, dor de nebunie
Accent de N și numai maramureșence (noh binie-amu că ne-am întâlnit la CJ)
100 de vodka, red bull, tequilla
concer (PPG & Eminența Cenușie)
destrăbălare și exteriorizre
câteva persoane, plete, blitz_uri
toata lumea Petrică(rări) =))
953 (Taxi Diesel)
frig și poftă de mâncare
apeluri, mesaje, târziu în noapte, noi cu chef de plecat în AB (nicio șansă să ne putem adapta condițiilor – plecat-au băieții cu microbuzu) .. prea târziu
povești, bârfe, somn (în cele din urmă)
trezire, pregătire, grabă, criză de timp (15min și trenul pleca, nu se mai oprea)
taxi, gară, personal
fară bilete, mită la nănașu’ (”Mai este până în Alba”) .. nu ține faza
supracontrol, bilete întregi (66 lei = șasă cai), (22 lei de fiecare = 2 cai frumoși) _ ce gulme de căcat ai în tine! (bine ca faceau și ei mișto de mine) J)
facem stopu’ – nimeni nimic
(Nenea, nenea ia-ne și pe noi!), Tuareg, _|_, indecise, urcăm
morții măsii – sudiștii aștia :-s
Sebeș, nici un leu și am ajuns

23 de ore în Cluj, ne-a fost de-ajuns!

[Gemini] - Universul meu in revolutie spre evolutie

2009-02-17T22:54:00.007+02:00

2 minti si-un singur suflet [ma gandesc de 2x inainte de a actiona, dar niciodata nu pun la suflet orice lucru marunt] - Traiesc clipa la maxima intensitate!
Luna si soarele se regasesc simultan pe cer [nu exista zi/noapte] - Ma regasesc oricand si oriunde!
Minciuna si adevarul se reflecta in esenta [mint in mod realist si am tendinta sa cred ca lucrurile s-au petrecut asa cum le-am prevazut, ci nu cum s-au intamplat]
Ingerul si demonul isi intalnesc privirile si-si vorbesc [schimb atitudini si stari in functie de persoanele din jurul meu]
Sarea si zaharul amestecate in sentiment [urasc si iubesc] - Urasc ca te iubesc!
Totul sau nimic -Nu exista cale de mijloc! [vreau imposibilul, iar daca nu mi se cuvine mai bine renunt la tot]
Tot raul in spre bine - Fara regrete! [totul se intampla cu un anumit motiv]
Nu sunt cu picioarele pe pamant [visez mereu la ceva mai bun; visele nu mi le poate lua nimeni] - Traiesc plutind spre idealuri!
Totul are o rezolvare – Totul vine de la sine! [ma consoleaza ca si maine va fi azi si mai am timp sa-mi fac ce mi-am propus]
Te vreau si te resping in acelasi timp [astept un prim pas din partea ta] - Da-mi un impuls, restul lasa pe seama mea!

Nicio greseala fara din care sa inveti...

2009-02-16T22:45:00.004+02:00

Te gandesti ca ma cunosti, eu ma gandesc ca nu ai cum sa faci asta intr-un timp atat de scurt… E adevarat ca totul are o limita, dar de data aceasta limita sunt eu. Daca as avea putina bunavointa te-as putea lasa sa ma vezi asa cum sunt – in adevarata mea esenta, dar poate sunt dominata de orgoliu.

Ce te-ar face sa crezi ca pentru tine m-as schimba? Ce te-ar face sa crezi ca ma poti avea? Esti prea naiv sa crezi ca ai putea sa ma cuceresti prin atitudinea ta; e cu totul altceva… mai bine nu te schimba. Ramai acelasi! As aprecia mult mai mult gestul. In caz ca nu reusesti sa fii TU insuti, incearca sa ma pacalesti cu un zambet, ci nu cu vorbe nastrusnice. Caci asta intotdeauna ma va face sa-ti reprosez afirmatiile prin replici pe care nu le vei intelege. Intotdeauna imi vei spune ca am inteles totul gresit si niciodata nu o sa recunosti ca asa ai zis.

Gresesti! Te minti! Ma vei pierde!

Cred ca ne asemanam destul de mult, dar nici unul nu realizam asta. Incapatanati suntem amandoi, nici unul din noi nu va ceda. Avem idei diferite si, culmea, vrem sa le valorificam in acelasi timp – timpul meu sa fie si al tau.

E ciudat!

Incerc sa te impresionez… nu stiu cat reusesc. Poate imi vei spune intr-o zi: ce vrei de la mine, ce simti pentru mine, ce tip de relatie vrei sa fie intre noi.

Dar crezi ca timpul va trece cu vederea astepatrea mea!? El imi va limpezi mintea, iar eu o sa ma curat de orice vis, fara sa mai astept in zadar. O sa-mi incep alta nebunie. Am ancorat speranta acum ceva timp in urma, insa cred ca ea e singura care te va astepta. Eu am luat-o de mana si-am stat cu ea; m-a tinut stransa in mrejele ei. Am crezut ca nu mai am scapare. Dar intr-o noapte m-am furisat si am lasat-o dormind… atunci mi-am dat seama ca tot ce s-a intamplat pana acum, putea fi doar un vis.

Te-am depasit demult pentru ca eram grabita spre necunoscut. Te-am lasat in urma ca pe un vis pierdut. M-am trezit la realitate si mi-am dat seama ca n-are niciun rost sa te cred un prost. Trebuie, doar, sa inteleg ca asa esti tu – fara doar si poate, un figurant care-si lasa ideile sa se piarda! Te ascunzi de mine atunci cand ma vezi pentru ca nu suporti indiferenta mea. O sa te doara rau ca ai fost candava un inconstient si n-ai stiut sa o iei pe calea cea dreapta. Ai tot cotit-o, te-ai invartit in jurul tau, au ametit si ideile tale.

Maine va fi prea tarziu sa recunosti ca te-ai mintit!

Nimeni virigin!

2009-02-16T21:51:00.003+02:00

Viata e o curva si te fute cand te astepti mai putin. Sunt si eu o victima a ei.. Maine poti fi chiar tu una dintre ele. Lasa-te violat! Mai devreme sau mai tarziu, oricum n-o sa scapi. E al dracu de dureros mai ales daca e pentru prima oara cand iei contact cu o faza de-am pwlea. Nicio satisfactie, nicio placere, nici macar un geamat de durere; da’ parca iti vine sa zbieri, sa urli de nervi.. Daca as fi avut orgasm as fi trecut poate peste.

Ce vad eu acum, e deja prea mult.. Ma impiedec de prosti, dau cu capu de problemele lor.. Eu nu mai contez pentru nimeni. Nici nu am nevoie de voi!! Ma penetreaza alte ganduri ascunse pe care nu am de gand sa le impartasesc cu nimeni.

Azi nu simt nimic, nici macar ca traiesc. Al naibii viata!.. imi provoci greata..

Pentru TINE, pentru NOI! <-- Here it is - Listening our song! ;)

2009-02-13T15:52:00.006+02:00

Cine-a zis ca ziua de 13 aduce ghinion, greseste! Sau cel putin noua nu ni se potriveste.. Am avut norocul sa ne intalnim si sa facem un “2 in 1”. Am facut sa creasca concentratia de exteriorizare intre 2 suflete cu sprit liber. “Facem orice!”

Azi sarbatorim 1an si jumatate de la oficializarea casniciei. Era 13 Aug 2007 – era cald; era noapte; era vara; eram in tren; eram in drum spre mare – spre marea noastra prietenie! Nu o prietenie ca oricare alta, e mult mai mult decat atat. Da fratilor, nu mi-e rusine s-o spun.. am cerut-o de navasta [si nu e urata si proasta – ca a voastra…;)) e frumoasta si desteapta – de-aia am luat-o].. si ea a spus “DA”!

Nu doar la nevoie am langa mine un inger care-mi poarta de grija.. am si un demon care ma ispiteste, ma innebuneste. Suntem de-a dreptu niste nebune fara regrete la orizont. Mereu vrem sa iesim din sfera normalitatii si stim ca trebuie sa riscam, sa invatam din experiente personale.. nu din vorbele altora. Vrem sa traim! Vrem sa dansam ca niste particule browniene in ritmul nostru! Am gustat impreuna din toate “draciile” fara sa ne ramana vre-un gust amar. De-ar fi sa intre EA in iad, as intra si EU… Oriunde o sa mergi voi si eu, ca un ecou.. Orice s-ar intampla cu noi, raman acelasi om!

Totul cu tine – nimic fara tine!

Au trecut zile, luni, ani.. si-acum iti zic “La Multi Ani!”. Tu esti la fel, nu te-ai schimbat! Am invatat impreuna sa trecem marea cu rabdarea. E evident ca totul e in favoarea noastra… si timpul parca a inteles ca trebuie sa treaca mai repede, ca noi sa ajungem vremuri mai bune.

Te iubesc, Ioane, pentru ca existi! <3

Final Destination!

2009-02-12T02:55:00.007+02:00

[10 Feb 2009, 09:00]

Vin de undeva.. nici eu nu stiu de unde si nici macar nu am habar unde ma voi duce. Tot ce stiu e ca trebuie sa urc cat mai sus si sa ma inalt catre un alt nivel; trebuie sa ajung atat de sus pana voi trece intr-o alta dimensiune. Imi dau seama ca toti suntem la fel si facem aceleasi lucruri indiferent ca vrem sau nu; o facem de placere sau pur si simplu pentru ca suntem obligati. Statie de plecare e si aici, e si acolo, e oriunde, dar cati din noi stim ca avem aceeasi destinatie? Drumul fiecaruia e undeva la mijloc – intre doua lumi. Ne grabim la 9luni sa scoatem capul la lumina, altii sunt mult prea grabiti si nu au rabdarea de a astepta.. si se rezuma doar la 7. De ce atata graba? Venim ca as plecam, plecam ca sa avem unde sa ne intoarcem…

Viata, de fapt, e ca o calatorie cu trenu. Nu conteaza ca ai sau nu ai bilet; esti un calator care merge catre nicaieri. Cata agitatie, cata aglomeratie, cate priviri atatea caractere, cate voci atatea atitudini. Te ingrozesti! La cine sa te uiti? Cu cine sa vorbesti? Pe cine sa uimesti? Totul e ca la loz in plic. Pe bilet scrie un loc – destinul nostru e diferit. Dar nu conteaza asta, trebuie sa crezi in tine, sa speri, sa lupti, sa risti.. sa te cunosti mai intai pe tine!

Acelasi drum, directii o mie! Acelasi timp in viata, scopuri diferite! Conteaza sa ai si putin noroc ca sa nu ajungi sa fii mereu invins.

Ce drum lung! Si-atat de scurt.. parca te simti constrans de orice situatie si nu faci ceea ce vrei, sa nu lasi o impresie gresita celorlalti. De ce iti pasa ce spun altii? De ce nu vrei sa fii indiferent? Considera-i pe cei din jurul tau egali cu tine si nu-i crede dumnezei – n-au niciun drept sa te judece. Nu-ti pune prea multe intrebari inainte de a actiona [De ce sa fac asta? Oare e bine, oare e rau? Ei ce-or sa zica despre mine?...] Ghideaza-te dupa instinct, nu te lasa coplesit de acel “negresit”. Prima idee e intotdeauna cea mai buna solutie..

Fugim cu totii in paralel cu viata; nu reusim sa intelegem ce cautam in ea si care e scopul nostru. Nu facem nimic iesit din comun, ne ascundem de nou, traim intr-o continua monotonie. Cat de absurzi suntem! Niciodata nu stim ce vrem, ne confundam ideile printre nimicuri. Oare apreciem ce avem? Sau ne gandim doar la ceea ce n-avem.. Cati dintre noi realizeaza ca timpul este o disfunctie a sortii – e o inchipuire a noastra – e ceva fictiv.

Ne constrangem sa facem doar ce e necesar. Uitam sa iubim, uitam sa visam, uitam de ceea ce ne place, uitam de NOI! Nici nu e prea greu sa te gandesti ca nimeni nu urca.. toti coboram in adanc fara sa ne dam seama cine suntem de fapt. Si daca nici noi nu existam? Daca suntem niste marionete ale lui D-zeu? Daca am urcat pe scena doar ca sa ne spunem replica inainte ca sa se traga cortina? Poate asta e motivul pentru care nu putem sa facem altceva, ci ne ghidam dupa firesc.

Simt incet, incet ca timpul se scurge.. E ca un lichid vascos; aluneci si cazi si astepti ca cineva sa-ti dea o mana de ajutor – nu reusesti sa te ridici. Astepti sa treaca, dar tu nu ai invatat cum sa treci peste asta. Nici macar nu ai fost prezent la prima lectie de zbor. Nu ai inteles niciodata de ce ti-ar prinde bine niste aripi. Te-ai gandit mereu ca poti sa-ti mentii echilibrul.. dar cat de naiv trebuie sa fii ca sa pricepi ca atarni doar de un fir de ata?

Te afunzi din ce in ce mai mult si sapi atat de adanc ca sa gasesti comoara din pamant. Niciun gram de aur nu te va face mai fericit decat o raza de soare…, dar uiti sa iti ridici capul si sa privesti in sus. Lupti sa obtii materialul, in zadar sentimentalul!

In scurt timp o sa ajung la destinatie – stiu asta. Imi dau seama ca nu sunt ca voi! Nu am trait degeaba si nu regret nimic. Imi pare rau ca nu am apucat sa fac mult mai multe din cate mi-as fi dorit. Atat de putin a fost si-ata de repede a trecut. Tu crezi ca ai stiut sa apuci calea cea buna si ai facut tot ce ti-a trecut prin cap. Te-nseli! Nu ai facut nimic, nu ai lasat ceva in urma ta de care sa-si aduca aminte lumea.

Se apropie din ce in ce mai mult, si-acum, as mai vrea sa-mi continui calatoria - nu as vrea sa ma opresc aici. Dar cine sunt eu sa ma opun? Acum sau mai tarziu oricum o sa se opreasca timpu-n loc. Ce conteaza ca e aici sau acolo??

Am inchis ochii.. si parca as mai spune ceva, dar nu mai pot. Nu mai am glas sa strig dupa ajutor. Cineva m-a asteptat in gara (zambesc) sa-mi ieie suflarea si pulsul din vene.

E EA, am recunoscut-o! E Moartea!

…am oprit in gara pentru ultima oara!

[10 Feb 2009, 11:07 – A venit vacanta! S-a terminat sesiunea.. prima din viata mea. Am luat trenul ca sa merg acasa. Imi imaginez viata ca pe o calatorie cu trenu - si-mi scriu ideea pe-o coala de hartie... privesc in gol, imi atintesc ochii prin compartiment. Vis a vis de mine, o doamna pe la vreo 50 de ani. Ma intreaba unde cobor.. Ii raspund: “La uramatoarea!”. Constat ca avem aceeasi destinatie! Si culmea, din vorba in vorba, aflu ca e sora unei vecine ce sta cu cateva case mai in sus de mine. Incercam sa fac conversatie.. am plecat de la ideea de a merge cu trenul – beneficii, dezavantaje. Apoi mi se destainuie.. mergea cu trenul sa faca o vizita, sa stinga dorul.. nu o facea de placere, era o nevoie de a se deplasa in spatiu. Trenul ii trezea amintirea trista a fratelui ei care in `77 mergea la Bucuresti. Un tanar care vroia sa devina barbat dupa intoarcerea din armata. Dar n-a mai apucat! Nimeni nu stie cum s-a petrecut nenorocirea.. probabil si-a pierdut echilibru si a cazut din tren. A murit! - Pare ireal… a ajuns prea repede la destinatia finala.. ] *pura coincidenta*

CONC!

1) Nu traiti de pe-o zi pe alta, traieste-o pe asta!

2) Prezentul te face sa simti ca existi; viitorul poate nici sa nu mai existe!

3) Nu astepta sa ti se intample ceva mai bun; deja ai ceva ce altii au pierdut demult! [o intamplare poate sa-tearunce mai departe de viitor]

dezORIENTAT

2009-02-12T02:50:00.002+02:00

N-as putea sa stau izolata intr-o camera goala gandindu-ma cum s-o umplu cu irealitati si sa dau suflare peretilor intr-un cadru real.. Intotdeauna am visat sa traiesc printre oameni, sa ma regasesc pe mine printre ei, sa comunic cu ei, sa le inteleg durerea, sa-i ajut sa gandeasca nu doar in favoarea lor.. sa scriu o carte despre trecutul meu care ulterior ar deveni prezentul altcuiva, citind-o.

Nu regret nimic; incerc sa imi dau seama ce e mai bine. Vreau sa cunosc lumea si sa las in urma mea un nume, nu pentru ceea ce am fost, ci pentru ceea ce am facut. Vreau sa incadrez momente ale vietii si-ale naturii intr-un album al memorialului ireversibil, din care sa fac totul mai aproape de ceilalti fara a induce o stare de nesiguranta.. Vreau sa vad oamenii zambind de fiecare data cand privesc la trecut si isi deschid ochii si sufletul, si nimic sa nu-i determine sa regrete acel ceva din viata sa. Incerc sa izbutesc cu omenirea , s-o chem in fata realitatii si a crudului adevar_poate_in care ei sa faca mereu tot ceea ce isi propun, sa lupte pentru orice-si doresc, lasand la o parte prejudecatile celorlalti, spunand:

"Asa e mai bine. Vreau sa traiesc ca mine.. nu vreau sa plagiez viata nimanui; traiesc cum simt si cum gandesc; putin imi pasa de zic altii ca-s nebun(a)."

Mi-ar placea sa reusesc sa fac asta_cred ca m-as iubi mai mult, cred ca atunci as putea spune ca nu am trait degeaba si ca am avut un rost in asta viata.., iar cei ce vor urma vor auzi de mine si astfel vor actiona. Atunci lumea nu se va schimba.. va ramane aceeasi, va ramane Ea. Caut sa impun tuturor pecetea optimismului si a increderii in sine..

ASA CRED CA E MAI BINE!

_Scrisoare catre Zeul Soare_

2009-02-12T02:41:00.003+02:00

Cu picioarele pe pamant, stau cu mana intinsa spre cer, asteptand sa primesc o raza de soare. Dar cine mi-o va da!?..
O, tu Soare, acela care guvernezi Pamantul, coboara spre mine si indata ce vei fi aici am sa-ti sarut talpa picioarelor; iar de-o fi nevoie am sa-ti aduc si luna, si stelele, toata fratia Cerului si-a planetelor. Astept venirea ta in zi de primavara si arsita sarutului sa ma topeasca in zilele de vara.
Multumescu-ti tie, Prealuminate Luminator, caci 1000 de ani de-as mai trai, mereu vei fi cu mine_vei fi oriunde. Pentru mine nu vei muri niciodata.. iar daca intr-o dimineata ma voi trezi si nu-ti voi regasi privirea si surasul la geamul meu, voi stii ca din prea multa iubire fata de pamanteni, inima ti-a accelerat pulsul si-ai varsat peste noi toata dragostea Ta_intr-o clipita_
Insa eu am sa vars lacrimi de sange si-am sa ma tarasc prin noroaiele nelegiuitilor pentru Tine. Suntem niste ucigasi ai sublimului, care nici macar nu suntem demni sa privim natura... Nu meritam nimic din toate cate le faci pentru noi, caci suntem un nimic si-un nimic vom fi mereu; [...] Dar tu esti un Zeu_esti Zeul Soare; si-am sa-ti incredintez sufletul atunci cand energia-mi va pleca spre Inalt, ca apoi sa devin pasare cu aripi de aur, sa stralucesc precum Tie.
Vreau sa cunosc UNIVERSUL in culorile lui si sa gasesc eternitatea, sa-ti fiu sluga Marelui Regat Solar, a celui ce-l domini...

_Tu ma atingi, ma vrei la tine; Eu vad lumina, simt caldura, respir fericire_

...a ta sunt, SOARE